sâmbătă, 31 ianuarie 2009

sentimente: Ce putem face cu o prajitura?

sentimente: Ce putem face cu o prajitura?

miercuri, 28 ianuarie 2009

Ce putem face cu o prajitura?

Daca prajitura arata bine o mancam si traim toata viata alaturi de ideea ca am mancat cea mai buna prajitura. Altii ne uitam bine, o intoarcem pe toate partile si refuzam sa gustam, cu convingerea ca nu e pe gustul nostru. Trecem bineinteles la alta prajitura. Avem de unde alege. Unii dintre noi consideram ca nici o prajitura nu e pe gustul nostru.
Dar ce fac altii ? Gusta din prajitura apreciind ca e ok, dar imediat constata ca nu e suficient de suculenta, dulce, coapta, etc. Indeparteaza prajitura spunand in stanga si dreapta de gusturile sale rafinate , iar despre prajitura cat de imperfecta e.
Cofetarul sef cand a ne'a trimis sa satisfacem poftele altora, ne'a trimis diferiti. Cert e ca daca nu stim ce vrem vom gusta din multe prajiturele. Riscul singuratatii in cazul acesta e invers proportional cu implinirea dorintelor noastre. E dreptul fiecaruia sa ceara perfectiune si sa tinda insusi catre perfectiune. Probleme apar atunci cand nu stim cui sa cerem aceste lucruri. Trebuie sa acceptam liberul arbitru, indiferent de situatie si in special in cazurile cuplurilor. A nega proasta alegere, aruncand totul pe imperfectiunea celuilalt, negam negresit si faptul ca nu avem limite, ca suntem inepuizabili, ca puterile noastre sunt nestiute si infinite. Ceea ce e fals. Totusi suntem niste amarati de muritori cu totii si trebuie sa traim cat mai frumos, cat mai nobil cu putinta si cat mai intens clipele care le avem...sau sa ne lamentam.

De ce ne schimbam parerea despre barbatul nostru in timp?

Singuratatea in doi exista, atunci cand ai crezut ca ai ceea ce ai visat. Visam la diverse lucruri, ne ambitionam sa atingem anumite stadii in implinirea personala, dar stim sa gestionam ce obtinem in final? Niciodata nu mai este acelasi lucru, telul atins nu mai prezinta interes. Acest lucru ne reprezinta ca fiinta. Suntem putini care stim sa apreciem, ce avem langa noi. Rar intalnim oameni care invata sa nu uite cat au trudit pentru reduta castigata. In schimb gasesti la tot pasul oameni care nu'si asuma propria neputinta, aruncand totul pe spinarea celuilalt, clamand defecte imaginare.
Ce este de observat in multe din cazuri este faptul, ca ce era bun odata nu mai este valabil dupa un timp petrecut alaturi de partener. Ar fi util sa aflam opinia acelora care eticheteaza azi barbatul in fel si chip sau barbatii in general indiferent de ziua de nastere, zodie, statut, educatie, varsta, ce parere au avut cu ceva timp in urma despre aceeasi persoana. Ce s'a intamplat intre timp este o istorie care conteaza in economia cuplului respectiv. Se poate generaliza la toate cazurile. De ce ne schimbam parerea despre barbatul nostru in timp? Iata un subiect de discutie pe care il postez.

Diplomatie sau divort ?

Viata e complexa. Zeci de ani de scoala sau de auto-educatie nu ne fac imuni la greutatile traiului in doi. Suntem vulnerabili pentru ca nu suntem masini. Se presupune ca am fi umani, desi unii nu suntem capabili nici de atat. Dovada sunt problemele ridicate de catre femeile nemultumite de ceea ce au ales. Pentru ca nu doar barbatii poarta vina. Cate din femei realizeaza ca gresesc, inainte de a arunca intreaga vina pe propriul barbat? Foarte putine. Toata stima pentru cele care reusesc sa'si salveze casnicia astfel. Orgoliul feminin si cel masculin, impiedica de multe ori convietuirea. Familiile fericite trec peste probleme cu multa diplomatie, norocul initial al alegerii persoanei potrivite trecand in plan secund. Diplomatia in cuplu este o arta de care foarte multi suntem straini, din nefericire.

miercuri, 7 ianuarie 2009

Casa cu chirie sau rate la banca ?

"Tepari" sunt toti detinatorii de imobile, in speta proprietarii. Asa va fi intotdeauna cel ce opteaza sa devina proprietar. Dupa ce a devenit proprietar atunci devine "tepar", daca doreste sa'si scoata doar banii investiti si pentru ca asa sustin unii. Acestia datorita impotentei financiare aleg varianta chiriei.
A fi chirias nu este o optiune niciodata buna, banii platiti pentru chirie este un profit sau o amortizare pentru proprietar. El a investit in timp si isi scoate banii din investitie pe spinarea chiriasului. A fi chirias inseamna a contribui la amortizarea investitiei casei altuia sau chiar la profitul, venitul si castigul unui proprietar. Cea mai buna solutie pentru cel fara casa este sa cumpere o casa. Chiar daca acestuia nu'i foloseste efectiv, pentru ca se muta in alt oras. Exista o practica in inchirierea casei chiar de catre imprumutat, pentru acoperirea cheltuielilor de imprumut (rata + dobanda).
Dar intotdeauna este o optiune personala, pentru ca un om este prea comod sa'si amenajeze propria casa si prefera sa o faca cu banii altuia, pe cheltuiala altuia, in casa altuia. E mai comod uneori doar sa ceri, decat sa oferi. Un chirias poate cere mai mult decat ofera un proprietar. Un proprietar care ofera mult in schimb poate fi catalogat, ca tepar, doar daca a investit mai mult si cere pe masura, in speta mai mult decat cer altii. Deasemeni e mai comod sa ceri mobila noua, pentru ca nu o cumperi personal si daca se strica nu o cumperi integral, ci doar repari sau inlocuiesti elementul stricat. Dar argumentul forte sa nu cumperi un imobil este ca exista, cutremure, inundatii, explozii sau razboaie. Unii iau ca argument si faptul ca dupa ce inchei socotelile cu cele lumesti, nu'ti mai trebuie ce ai platit o viata, pentru ca 25-30 de ani pot fi o viata de om.